D'instant en instant
Scrisoare de încurajare pentru practica zazen
Scrisoarea N° 110 – Ianuarie 2023
Din Orient în Occident
Zen și corpul!
Omul occidental este condiționat de o concepție mecanicistă a corpului. Universitatea m-a convins că corpul ființei umane este suma obiectelor care îl compun și că el se opune la ceea ce se numește spirit.
La întoarcerea din Japonia, unde s-a cufundat timp de zece ani în lumea Zen, Graf Dürckheim a oferit o viziune foarte diferită asupra corpului: corpul viu în globalitatea și în unitatea lui. El scrie: „Mintea occidentală gândește realitatea ca fiind un ansamblu de obiecte; mintea orientală vede realul ca fiind un ansamblu de procese, un eveniment ”.
Această observație îl conduce pe Graf Dürckheim să disocieze două abordări ale ceea ce se numește corp: corpul pe care omul îl are (Körper) și corpul care omul ESTE ( Leib ).
El subliniază că atunci când practicăm exercițiul numit zazen, angajăm corpul care suntem și nu corpul-instrument, corpul-obiect, corpul obiectivat.
De aici această întrebare pe care o punea în mod regulat oamenilor care practică zazen: „ Ești sigur că modul tău de a practica zazen... este într-adevăr zazen?”
Această întrebare ar trebui să atragă atenția oamenilor care practică și predau Yoga, Taï-chi-chuan precum și disciplinele artistice, artizanale și marțiale specifice tradiției japoneze.
Iată ce a scris Christian Bobin în prefața cărții „Artă și spiritualitate în Japonia”: ”Vestul fură de ceva vreme de la orientali ceea ce crede el că este înțelepciunea lor. În acest jaf el o distorsionează, o schimbă în ceea ce înțelege el doar: tehnici, rețete, cunoștințe ”[1]
Dacă îl întrebi pe un maestru zen de ce este bine să practice zazen, răspunsul lui este brusc:
„La ce folosește să practici zazen? Cu un singur scop, trezirea omului la adevărata sa natură de om ”.
Adevărata noastră natură! Ce este aceasta ?
Foarte simplu. Înainte de a deveni o ființă a Rațiunii, omul este o ființă a Naturii. O ființă a naturii care, ca orice ființă naturală (o floare, un copac, un animal), se dezvoltă și nu poate subzista decât într-o ființă generală, universală, care se numește NATURA.
Este ecuația formulată de Martin Heidegger:
„ Trăiesc pentru că sunt o ființă vie” — „Gândesc pentru că sunt o ființă care gândește ”.
Ecuația Orient-Occident este de neocolit atunci când predați sau practicați un exercițiu care își are rădăcinile în Orient sau în Extremul Orient. Este vorba mai puțin desspre adaptarea exercițiului (zazen, yoga, tir cu arcul, etc.) la spiritul occidental, cât de a-l invita pe omul occidental să se deschidă spiritului oriental.
„Nu practicăm zazen pentru a stăpâni viața, ci pentru a ne uni cu viața”. (KGD)
De aici injoncțiunea de a practica fără scop.
Fără alt scop decât trezirea la adevărata noastră natură. O intrare în exercițiu care pentru omul occidental pune probleme serioase și multă reticență.
Mai ales că suntem invitați să ne deschidem către o abordare a realității neobișnuită pentru noi: o viziune directă asupra realității, fără a trece prin reflecția mentală sau intelectuală.
În acest sens, trecerea de la ideea – am un corp – la experiența că – corp eu sunt – este primordială.
IchLeib, corpul care sunt este un câmp de transformare.
Când eram la Rütte (unde am stat cinci ani), Graf Dürckheim îmi punea în mod regulat întrebarea „Vrei să te schimbi? Chiar vrei să te schimbi?” E o întrebare bună. Pentru că răspunsul meu arăta că nu am înțeles întrebarea.
Dorința mea a era să schimb multe lucruri pentru a-mi controla mai bine viața. În timp ce întrebarea bătrânului înțelept din Pădurea Neagră era despre a mă transforma pe mine însumi, angajându-mă pe o cale de maturizare pentru a mă uni cu intențiile vieții.
A trebuit să trec de la întrebarea: ”Ce aștept de la viață?”
la întrebarea „ Ce așteaptă viața de la mine ?”
Deci o întrebare care se referă la viitor? Una după ani de practică?
NU !
Ce așteaptă viața de la mine... aici și acum.
Deci o întrebare care se referă la viitor? Una după ani de practică?
NU !
Ce așteaptă viața de la mine... aici și acum.
Se pune așadar întrebarea cu privire la practicarea Căii în viața de zi cu zi... Viața de zi cu zi ca și câmp de exercițiu. O temă care ar putea fi titlul scrisorii următoare?
Jacques Castermane
1 Comme la lune au milieu de l’eau, Art et spiritualité du Japon, Yoko Orimo. Ed. Le Prunier
(Ca luna în mijlocul apei. Arta și spiritualitatea Japoniei)
CENTRE DURCKHEIM 1015, rte des Reys de Saulce - 26270 Mirmande
- Tel: (+ 33) 04 75 63 06 60
contact@centre-durckheim.com
Jacques Castermane
1 Comme la lune au milieu de l’eau, Art et spiritualité du Japon, Yoko Orimo. Ed. Le Prunier
(Ca luna în mijlocul apei. Arta și spiritualitatea Japoniei)
CENTRE DURCKHEIM 1015, rte des Reys de Saulce - 26270 Mirmande
- Tel: (+ 33) 04 75 63 06 60
contact@centre-durckheim.com
http://www.centre-durckheim.com
[1] Comme la lune au milieu de l’eau, Art et spiritualité du Japon, Yoko Orimo. Ed. Le Prunier
(Ca luna în mijlocul apei. Arta și spiritualitatea Japoniei)
[1] Comme la lune au milieu de l’eau, Art et spiritualité du Japon, Yoko Orimo. Ed. Le Prunier
(Ca luna în mijlocul apei. Arta și spiritualitatea Japoniei)