Din seria Înţelepciune şi Iubire
În exerciţiu noi căutăm marea simplicitate: a fi pur şi simplu cei care suntem în realitate, şi a arăta aceasta.
Nu căutăm să părem mai mult decât suntem, să arătăm un orgoliu deplasat sau exagerat, dar nici o umilitate falsă care să ne facă mai mici decât suntem în mod autentic.
Trebuie să ne menţinem la capacităţile noastre, aşa cum ne-au fost ele date, şi de asemenea la o anumită măreţie, dacă ea este în noi.
Trebuie să ne permitem nouă înşine să ne afirmăm, fără ostentaţie şi fără frică. Umilitatea autentică nu caută să pară mai mult decât este dat, dar, în acelaşi timp, ea acceptă ceea ce îi revine de drept, în pofida modestiei sau a simplicităţii ei.Marea simplicitate: nimic nu este supra-adăugat, nimic nu este deranjat. Unde nu mai există exagerare, pretenţie, voinţă de afirmare, acolo nu mai există încordare. Acolo, suntem eliberaţi, simpli, drepţi, naturali: aşa cum suntem atunci când orice exagerare a dispărut.
Putem încerca să experimentăm aceasta în exerciţiu: să renunţăm la falsitate şi să lăsăm să vină autenticul, mereu pe ritmul respiraţiei. A fi eliberat de toate, deschis, fără apărare, fără prudenţă, fără aşteptare.
Totul este calm, senin, voios. Faţa este destinsă, ochii privesc drept înainte fără frică. Umerii sunt relaxaţi şi noi ascultăm autenticul din noi; recunoaştem ceea ce este în realitate esenţa noastră.
Mai multe despre exerciţiul meditaţiei în recenta carte apărută, Hara - centrul vital al omului de Karlfried Graf Durckheim la Editura HERALD, detalii aici:
http://www.edituraherald.ro/bookdetail.asp?cod_carte=437
K.G. Durckheim – Sagesse et Amour, Ed. du ROCHER, pag. 126
Ultima carte a lui K.G. Durckheim, publicată cu titlu postum, Weisheit und Liebe, conţine scurte provocări la meditaţie, după modelul celor pe care maestrul le propunea însoţitorilor săi pentru meditaţia de dimineaţă.
