Traducere din cartea lui K.G. Durckheim Zen und wir© 1961, Otto Wilhelm Verlag
1974 Fischer Taschenbuch VerlagPrefaţă la ediţia a doua
În prima ediţie a acestei opere am subliniat importanţa Zenului pentru omul din Occident, şi această opinie a fost confirmată de fapte: de atunci, Zenul a frapat puternic spiritul occidental. În faţa acestei învăţături, totuşi, două atitudini sunt posibile: putem fie să acceptăm să ne convertim la buddhism, fie să primim ceea ce el conţine ca universal uman. Singura care mă interesează este a doua atitudine. Ştiu că, după unii, Zenul nu poate fi separat de rădăcinile lui. El este Zenul buddhist sau nu este Zenul. Poate că acesta este exact situaţia în cazul unui teoretician care, în lipsa experienţelor şi a evoluţiei personale, vede numai o credinţă orientală în doctrina despre natura Fiinţei care ne locuieşte pe toţi (Natura lui Buddha). Sau aceasta este şi situaţia atunci când avem despre Zen doar o cunoaştere livrescă sau „de turist”. Dar dacă nu suntem surzi faţă de Fiinţă, sau dacă îi consacrăm un anumit timp practicii Zenului, Zazenul de exemplu, vom trăi în curând prezenţa unor elemente esenţiale oricărui sentiment religios, şi chiar condiţia oricărei evoluţii spre maturitatea deplină. Zenul face posibile următoarele:1) unitatea cu „Fiinţa noastră esenţială”, adică cu modul de prezenţă în noi a FIINŢEI Transcendente, divine;2) transformarea al cărei sens este Marea Permeabilitate, în înţelesul unei mai mari transparenţe la transcendenţa prezentă în noi, transformare care este sarcina şi vocaţia omului.Practica Zazenului, acea aşezare în silenţioasă cufundare – meditaţia înţeleasă, nu în sensul de reflecţie, ci ca un exerciţiu de transformare – este un exerciţiu foarte lucid, dur şi sever. El formează o contrapondere sănătoasă la toate agitaţiile şi emoţiile extatice ale timpului nostru.. Prin importanţa acordată unei posturi disciplinate a corpului, el se apropie nu numai de tendinţa occidentală de formare a persoanei, ci şi de exigenţa creştină de spirit „care se face trup”. Întâlnirea cu Zenul, experienţa rădăcinilor lui de adevăr universal, ne vor ajuta să le întâlnim pe cele ale propriei noastre tradiţii şi să ne reaprindem credinţa.
Să aruncăm o privire asupra cuprinsului cărţii:
I. Prefaţă la ediţia a doua
II. Introducere şi preambul
De ce ne interesează Zenul pe noi, occidentalii ?
Lumina de la Răsărit?
Dorinţa centrală a Zenului
Zenul, răspuns existenţial
III. Nevoia şi necesitatea omului occidental
Suferinţă şi promisiune – stimuli ai căutării
Omul sub influenţa conştiinţei obiective
Natură şi pericol al conştiinţei obiective
Nevoia existenţială
Depersonalizarea omului
Disoluţia legăturilor intracomunitare
Semnele precursoare ale schimbării (întoarcerii)
Atracţia experienţei supranaturale
Vinul cel nou în burdufuri vechi
Întoarcerea spre viziunea iniţiatică
IV. Răspunsul Zenului
Înalta învăţătură a Zenului
În esenţa sa fiecare om este Buddha
Fiinţa ca experienţă
Experienţa Fiinţei şi dualism
Învăţătura Non-Dualităţii
Ne-oprirea în „Fiinţă”
Deschiderea ochiului interior
Ce este Zenul?
Comunicarea învăţăturii
Zenul ca practică existenţială
Maestru şi elev
De la inimă la inimă
Calmul şi liniştea
Interdicţia discursului
Paradoxul
Practica Zenului
Sensul exerciţiului
Demantelarea eului
Sensul tehnicii
Za-Zen
Zazenul
Tehnica aşezării
Postura justă
Lucrul asupra conştiinţei
Transformarea formei de conştiinţă
Respiraţia
Cele trei nivele ale conştiinţei şi cele cinci etape pe Cale
V Povestea artei minunate a unei pisici
VI Zenul pentru Occident – Zen occidental
Introducere şi preambul
De ce ne interesează Zenul pe noi, occidentalii ?
… va urma…
