Traducere din K.G. Durckheim - WEG DER UBUNG. Geschenk der Gnade (Calea exerciţiului. Darul Graţiei). Conferinţele de la Frankfurt.
Terapia respiraţiei, pe care fiecare din noi vrem să o practicăm în meditaţie, vizează să-l facă pe om permeabil pentru Cel cu Totul Altul. Ea poate nu numai să recunoască lipsa de transparenţă în tulburările fizice ale suflului, ci poate şi să contribuie, lucrând la calitatea respiraţiei, la demontarea acestor tulburări şi la regăsirea permeabilităţii, în sens propriu cât şi în sens figurat.
Este exact ceea ce vrea să spună Zenul prin experienţa iluminării, în care pe neaşteptate trăim experienţa Celui cu Totul Altul, în care debordăm de fericire: sunt acele contacte de o clipă în care avem intuiţia Fiinţei, şi poate şi o mare experienţă, care nu ni se întâmplă aproape niciodată în meditaţie. Meditând nu facem decât să şlefuim instrumentul, care poate ne va da odată, în mijlocul zilelor noastre, fericirea de a fi deschişi pentru ceea ce nu ne revine niciodată decât ca o graţie: a trăi irupţia Celui cu Totul Altul în toată forţa sa.
Trebuie să rămânem pe CALE, să devenim instrumentul prin care Cel cu Totul Altul să se facă, pe cât de des şi insistent este posibil, simţit în noi şi prin noi să poată să se manifeste în lume. Acesta este sensul practicii meditaţiei în ceea ce priveşte respiraţia.
Tradus din volumul K.G. Durckheim - LE DON DE LA GRACE, Ed. du ROCHER,vol. 1, pag. 322-339, consultat originalul german WEG DER UBUNG. Geschenk der Gnade, vol. 1 pag. 327-345,(Conferintele de la Frankfurt). Traducerea îmi aparţine, V.J.
