luni, 30 august 2021

Jacques Castermane: Zazen în acest timp de pandemie?

CENTRUL DURCKHEIM
Anul celei de-a patruzecea aniversări
Calea acțiunii. . . pentru o Înțelepciune practicată
D
’instant en instant
Scrisoare de încurajare la practicarea zazenului
Scrisoarea nr. 95 - septembrie 2021

Zazen în acest timp de pandemie?

Nimeni nu poate ignora drama prin care trece în prezent colectivul uman. A propune retrageri în liniște, practici meditative, exercițiul mersului lent și a invita pe fiecare să-și acorde timp pentru a-și contempla trăirea interioară, poate părea absurd, inconsecvent. Cu excepția cazului în care vă dați seama că, în realitate, persoana individuală este cea care suferă din cauza confruntării cu memento-ul că existența noastră are un sfârșit. Îmi revine adesea în minte această afirmație a lui C.G. Jung: „Elefanții nu există; există de fiecare dată un elefant! ”.
În fața angoasei și a stărilor care o însoțesc, se află de fiecare dată persoană individuală, căreia Graf Dürckheim nu îi propune o cale compusă din rețete terapeutice de proveniență exterioară, ci o cale de exercițiu și de experiență susceptibilă să zdruncine maniera noastră obișnuită de a gândi. Calea propusă de Graf Dürckheim are drept sens împlinirea interioară care ne face capabili să înfruntăm viața așa cum este, fără a aștepta ca lumea să se schimbe.

Materii prime ale unui un sejur la Centrul Dürckheim?

Acum mai bine de cincizeci de ani l-am întrebat pe Graf Dürckheim ce înțelegea prin meditație?
"Meditaţie? Este un concept. Dacă puneți la douăzeci de oameni această întrebare, sunt sigur
că veți obține douăzeci de definiții diferite. Nu putem spune meditația este aceasta! Putem descrie ceea ce înțelegem practicând noi înșine un exercițiu propus sub acest nume.
Meditația pe care eu o practic și o predau este numită în Japonia ca fiind zazen.

În timpul unei sesshin (sesiuni de meditație) la Centru în urmă cu zece ani, maestrul zen Hirano Katsufumi Rôshi (1) susține că: ”Există o mie și una de modalități de a medita, dar nu există decât o singură o singură manieră de a face zazen.


Pentru a evita o confuzie nefericită, trebuie să subliniez că Centrul Durckheim nu este un loc dedicat meditației. Exercițiul fundamental pe Calea trasată de Graf
Dürckheim, la întoarcerea sa din Japonia în 1947, este tehnica numită zazen.
Dacă vorbind despre zazen folosim cuvântul meditație, ar fi potrivit să adăugăm că este vorba despre o meditație fără mediere de niciun fel, o meditație  fără scop.
Prin urmare, Centrul Dürckheim nu participă la submersiunea omului occidental în conștiința totală; este vorba mai degrabă de a ne exersa în practicarea atenției depline (2)

Aș vrea să înțeleg ce este Zen-ul?

La această întrebare, Hirano Roshi ne amintește de răspunsul dat de Maestrul Dogen (3):
A căuta să înțelegi profund zenul nu este nimic altceva decât a practica zazen.”
Ceea ce poate că i-ar permite omului occidental să înghită un răspuns atât de vehement este faptul de a ști că kanji-ul -zen- are drept origine kanji-ul -zazen- și nu invers. Conceptul de Zen nu a dat naștere unui exercițiu numit zazen; exercițiul numit zazen se află la originea acestei ramuri a budismului numită Zen.

Celor care ar dori să înțeleagă totuși ce este Zen, vă sugerez să vedeți ce este Zen vizionând un film recent al cineastului japonez Tatsushi Omori: „Dans un jardin q’on dirait eternel”  (trailer ,  https://www.amazon.fr ). Este povestea a două tinere fete care în secolul XXI sunt interesate de arta ancestrală care este arta pregătirii ceaiului, Cha No Yu sau Chado.
Acest film, deosebit de liniștitor, permite o abordare a Zen-ului pe care înțelegerea (abordarea intelectuală, conceptuală, a realității) nu o poate sesiza.
Trebuie să știți că în Japonia, disciplinele artistice, artizanale sau marțiale, atât de diferite ca arta tirului cu arcul (Kyudo), a luptei cu sabia (Kendo), caligrafia (Shodo), sau ceremonia ceaiului (Chado) au un scop comun: trezirea omul la adevărata sa natură ca ființă umană.

Aceste exerciții japoneze nu constau în urmărirea unui rezultat exterior, ci doar în pregătirea condițiilor care permit și favorizează această experiență interioară.

În 1938, savantul Zen, Daisetz Teitaro Suzuki, i-a spus lui Graf Dürckheim care spunea că este interesat de Zen „Pentru a înțelege ce este Zen, trebuie făcut un exercițiu temeinic”. Și maestrul în arta tirului cu arcul, care l-a asistat pe Graf Dürckheim de-a lungul cufundării sale în lumea Zen, a adăugat: „Cu cât faci mai mult un exercițiu temeinic, cu atât vor fi mai multe sectoarele vieții tale fertilizate de această profunzime.”(4)

REPETAREA a mereu acelorași gesturi, magistral subliniată în filmul despre arta ceaiului, este cu siguranță instrumentul de neînlocuit pe Calea care este Zen-ul.

Esențial nu este deci a învăța, ci a practica ceea ce am învățat pentru a deveni un artist al vieții mai degrabă decât a ne imagina că trebuie să accedem la o artă de a trăi.

Bun film și bună practică a zazen!
Jacques Castermane

Centre Durckheim, Mirmande, France
http://www.centre-durckheim.com/
Adresse postale:

Centre Dürckheim - 1015, rte des Reys de Saulce - 26270 Mirmande Tél : (+33) 04 75 63 06 60 - contact@centre-durckheim.com  


(1) De citit:: Hirano Katsufumi Rôshi: ENSEIGNEMENTS (culese de J. Derudder)
(2) În cartea lui Christophe André Meditați cu noi” - Ediția Odile Jacob – 
publicată și în românește la Editura TREI, 2019 AICI- răspund la întrebarea: Care este diferența dintre conștiința deplină și atenția deplină ( p. 193 și urm.)
(3) Dogen Zenji este fondatorul școlii Soto a budismului zen în secolul al XIII-lea în Japonia. 
(4) Les lecons du Dürckheim - Jacques Castermane - Ed. Du Rocher - p.90. Lecțiile lui Dürckheim – o carte foarte bună pentru cei direct interesați de primii pași pe calea inițiatică. E făcută pe baza înregistrării, acceptate de KGD desigur, a lecțiilor(discuțiilor individuale cu JC). O am și eu, și chiar am tradus-o integral, dar... e nevoie și de o editură interesată. Pe moment nu prea știu ce aș mai putea să fac...


 

joi, 12 august 2021

Jacques Castermane – experiența spirituală: transcendență sau imanență?

Jacques Castermane – experiența spirituală: transcendență sau imanență? 

Traducere din volumul  Comment peut-on etre zen? (Cum putem fi zen?), de Jacques Castermane, 2009, Les Editios du Reliee

Detalii carte pe AMAZON.fr aici:
https://www.amazon.fr/Comment-peut-%C3%AAtre-Jacques-Castermane/dp/2501101731

O carte care ar trebui tradusă în românește... Mi-aș dori să o traduc...


Jacques Castermane este cel pe care însusi Durckheim l-a ales ca sã lucreze în numele sãu, apreciind cã el l-a înteles cel mai bine. Mai exact i-a propus sã înfiinteze un centru, CENTRE DURCKHEIM, inaugurat în 1981 chiar de KGD, în Franta.

Recent m-am întors la muzeul Artelor asiatice Guimet, la Paris. Reprezentările călugărilor aflați în meditație dau seamă, mai bine decât discursurile, de ceea ce este seninătateapacea interioară. În același timp, aceste sculpturi semnalează locul exercițiului pe calea spirituală așa cum o concepe Extremul Orient.

Cum spunea Garf Durckheim: ”Spiritualitatea, așa ceva nu există. Dar mi se întâmplă să întâlnesc o femeie, un bărbat, spiritual.

După ce îi recunoașteți? ”După modul lor de a fi acolo (prezenți).”

În tradiția japoneză, a te exersa în tirul cu arcul, în arta sabiei sau în ceremonia ceaiului reprezintă întotdeauna, ca și pentru exercițiul meditației, o cale de maturație interioară. Până acolo încât atunci când un om întâlnește o persoană, care prin modul ei de a fi acolo(prezentă) exprimă încredere și seninătate, nu ratează ocazia să o întrebe: ”Ce exercițiu practicați dumneavoastră?

Pe Calea spirituală trasată de Graf Durckheim, persoanele care se angajează pe cale sunt adesea uimite de importanța acordată exercițiilor. Această uimire vine din condiționarea noastră de opoziția corp-spirit.

Cum ar putea un exercițiu corporal să aibă efect asupra vieții mele interioare?

Zidul care separă corpul și spiritul nu mai este atât de gros  cum a fost. Terapeutul confruntat cu o patologie organică, funcțională sau psihică observă astăzi relația intimă, interdependența, de ceea ce numim corp și de ceea ce numim spirit (minte, esprit).  Acesta este un pas important în domeniul științelor umane.

Cu toate acestea, o cale de înțelepciune ca zenul merge și mai departe spunând că corpul și spiritul sunt incluzive! Ceea ce atestă și câțiva filosofi occidentali, dintre care Baruch Spinoza, care nu poate fi considerat ca fiind budist!

În afirmația: corpul și spiritul sunt incluzive, nu există nici opoziție, nici interdependență.

Când eu observ ceea ce numim oceanul și ceea ce numim valurile nu pot spune că valul are un anumit raport cu oceanul. Valul este oceanul. Ceea ce nu mă împiedică, atunci când mă scald în ocean, să disting acest val imens care îmi vine exact deasupra.

Omul occidental este confruntat cu o constatare de anvergură: ceea ce, prin obișnuința funcționării spiritului nostru, ne apare ca fiind excluziv poate, în același timp, să fie incluziv.

Spiritul occidental acceptă cu dificultate ambiguitatea. Cu excepție, poate, în două domenii aparent exclusive: științele de vârf și mistica imemorială.

Ceea ce încă îi opune pe reprezentanții spiritualității occidentale reprezentanților tradiției orientale se dezvăluie în cuvintele transcendență și imanență. Este pericolul conceptelor care situează, clasează și exclud.

Graf Durckheim a încercat să rezolve această ambiguitate vorbind despre ”transcendența imanentă”. Incompetență teologică? Nu. Asociind cele două concepte, Graf Durckheim disociază două abordări ale unei aceleiași realități: abordarea conceptuală și abordarea experimentală.

Urmare a unei experiențe spirituale impresionante, mi-a rămas amprenta unei intuiții puternice: nu am putea spune că transcendența este imanentă atunci când este experimentată, trăită, și că imanența este transcendență atunci când este gândită, conceptualizată, obiectivată?

Scriind aceasta, verific ceea ce ne spunea Morinage Roshi: ”Conceptul ucide viața!

Care este scopul Căii trasate de Graf Durckheim la întoarcerea sa din Japonia?

Transformarea persoanei umane plecând de la experiența ființei. O învățătură care nu utilizează mijloacele unei gândiri analitice, discursive, nici nu ia forma unei metafizici speculative, ci se prezintă ca o cale de experiență și de exercițiu.

 

Jacques Castermane – Comment peut-on etre zen?, pag. 65-67

joi, 5 august 2021

Jacques Castermane - ”Eu ies din această retragere în liniște... calmat!”

CENTRE DURCKHEIM 


Jacques Castermane

Eu ies din această retragere în liniște... calmat!
(Je sors de cette retraite en silence... apaisé ! )

Acest rezumat, concluzie a experienței făcute de o persoană care a participat pentru prima dată la o retragere în liniște, valorează mai mult decât toate teoriile care încearcă să obiectiveze beneficiile practicii meditative numite zazen.


"Ies din această retragere în liniște... calmată!"

Când A.M. mi-a spus aceasta nu m-am îndoit o clipă de autenticitatea experienței sale. Maniera sa de a fi ca persoană, maniera sa de a fi ca și corp viu (IchLeib) au confirmat experiența sa interioară. Modul ei de a fi și de a se exprima, deosebit de sobru (serios, cumpătat), a dat impresia că ea nu a căzut în capcana întinsă de multe ori de ego: ideea că [această realizare] ar putea fi definitivă.

luni, 5 iulie 2021

Jacques Castermane - Zazen și cercetarea științifică?

CENTRUL DURCKHEIM
Anul celei de a patruzecea aniversări
Calea acțiunii. . . pentru o Înțelepciune exersată
Scrisoare de încurajare la practica zazen
Scrisoarea nr. 93 - Vara 2021

Zazen și cercetarea științifică?

Jacques Castermane 


Peste câteva zile se vor împlini patruzeci de ani de la crearea Centrului Dürckheim!
Ocazie de a relua, ceea ce la 12 iulie 1981 - ziua inaugurării – a exprimat Graf Dürckheim : că ceea ce îl interesează în Zen este ceea ce această tradiție conține ca universal uman.

La întrebarea: Care este principalul obiectiv al Zenului? el răspunde:
Zenul ne învață calea eliberării adevăratei noastre naturi umane din lanțurile unui eu dependent de lume. Această Învățătură nu folosește mijloacele gândirii analitice, discursive și nici nu ia forma credinței dogmatice sau a metafizicii speculative, ci se prezintă ca o cale de experiență și exercițiu.

La întrebarea: Ce este experiența adevăratei noastre naturi de ființe umane? Graf Dürckheim, doctor în filosofie și doctor în psihologie, oferă un răspuns neașteptat:

duminică, 30 mai 2021

Jacques Castermane - Zazen este diferit de meditație!


CENTRE DURCKHEIM
(1981-2021)
La Voie de l’action... pour une Sagesse exercée

 

Scrisoarea nr. 92 – Primăvara 2021

Zazen este diferit de meditație! 

În ciuda sau poate din cauza pandemiei, cuvintele zazen și meditație stimulează multor persoane  o  misterioasă forță de atracție. Aceste cuvinte par să contrabalanseze disconfortul care este frica subterană și stările care o însoțesc: neliniște interioară, îngrijorare latentă, stres, insomnie, depresie, epuizare.

Meditație ! Ce metodă să urmezi? Există o mulțime de alegeri. Iată câteva exemple preluate din lista celor douăzeci și trei de tehnici cele mai cunoscute în prezent în peisajul occidental: meditație budistă ... meditație creștină ... meditație laică ... meditație transcendentală ... meditație taoistă ... și meditația la modă, Mindfulness Meditation (meditația conștienței depline).

Zen?Traducere fonetică, în limba japoneză, a cuvântului chinezesc Ch'an, care este traducerea cuvântului sanscrit Dhyana. Traducerea acestor cuvinte prin cuvântul meditație le denaturează sensul. Zen este un kanji care implică o atitudine de primire, cu alte cuvinte această abordare a realității care este contemplarea (nu trebuie confundată cu concentrarea).
A contempla? A VEDEA, A ASCULTA, A SIMȚI ce se vede, se aude, se simte fără examinare; adică fără a reprezenta mental ceea ce se vede, se aude, se simte. Nu este nimic misterios sau extraordinar în acest sens. Toți nou-născuții abordează realitatea prin conștientizare senzorială, conștientizare FĂRĂ a ceva anume; ceea ce Graf Durkheim numește actul pur de a vedea, actul pur de a auzi, actul pur de a simți. Exemplu: mama, care are copilașul în brațe, aude „o pasăre care cântă”; bebelușul ei nu aude o pasăre cântând, el aude! În Japonia, în tradiția Kyudo, se spune că „maestrul de tir cu arcul nu știe că trage ... el trage!”.

sâmbătă, 15 mai 2021

Postarea stearsă a fost restabilită de Echipa BLOGGER

O rezolvare nesperată... Am primit azi la câteva ore după anuntul ștergerii postării următorul email de la Echipa BLOGGER si posibilitatea de a re-publica postarea cu pricina.

--------------
Bună ziua!

    Am reevaluat postarea cu titlul „O discutie despre cartea Hara, centrul 
vital al omului de K.G. Durckheim ” conform Regulilor comunității 
https://blogger.com/go/contentpolicy. După examinare, postarea a fost 
restabilită. Puteți accesa postarea la 
http://karlfriedgrafdurckheim.blogspot.com/2021/03/o-discutie-despre-cartea-hara-centrul.html.

    Numai bine,

    Echipa Blogger 

---------------

Mulțumesc!


Postare stearsă de Echipa Blogger...

Am primit azi dimineață un mesaj de la BLOGGER prin care mi se comunică ștergerea de pe acest blog a postării  care includea discuția despre cartea HARA, centrul vital al omului, discuție găzduită pe pagina de Facebook a Editurii HERALD (PR Sorin Lucaci) cu Vlad Nicodim. Discuția în cauză, la care făceam trimitere, este postată aici:

https://www.facebook.com/watch/?v=127987702578342 

Mesajul trimis de la o adresă de tip no-replay este următorul:

------------------------------------------------------------------------------

  Bună ziua!

    După cum probabil știți, Regulile comunității 
(https://blogger.com/go/contentpolicy) descriu limitele pentru ceea ce 
permitem și ce nu permitem pe Blogger. Postarea dvs. cu titlul „O discutie 
despre cartea Hara, centrul vital al omului de K.G. Durckheim ” ne-a fost 
semnalată pentru examinare. Am stabilit că postarea disponibilă anterior pe 
încalcă regulile noastre și am șters-o.

    De ce a fost ștearsă postarea dvs. pe blog?
    Conținutul dvs. încalcă politica privind programele malware și virușii. 
Accesați linkul către pagina cu Regulile comunității din acest e-mail 
pentru a afla mai multe.

    Vă recomandăm să examinați conținutul integral al postărilor pe blog, 
ca să vă asigurați că acestea respectă standardele noastre. Încălcările 
ulterioare ar putea avea ca rezultat închiderea blogului.

    Pentru mai multe informații, examinați următoarele resurse:

    Termenii și condițiile: https://www.blogger.com/go/terms
    Regulile comunității Blogger: https://blogger.com/go/contentpolicy

    Numai bine,

    Echipa Blogger
--------------------------------------------------------

Sublinierea cu rosu îmi aparține.
Nu am cum să lămuresc situația, astfel pusă.
Mă pot aștepta ca în această manieră să mi se șteargă în curând tot blogul...




sâmbătă, 6 martie 2021

O discutie despre cartea Hara, centrul vital al omului de K.G. Durckheim

Sorin Lucaci (PR HERALD) si Vlad Nicodim (psiholog) aici:

 

De ce este importantã HARA?

A se vedea si eseul scris de Heinrich von Kleist despre teatrul de marionete tradus în româneste de Daniel Stuparu aici:
https://traduceri-daniel-stuparu.blogspot.com/2007/04/despre-teatrul-de-marionete-de-heinrich.html

Este un eseu la care face referire K.G. Durckheim în această carte.

Ultimele rânduri spun tot:

”...asa încât gratia apare în starea cea mai pura în acel corp omenesc care fie nu are deloc o constiinta,
fie detine o constiinta infinita - adica fie în marioneta, fie în zeu.


Asadar, am mai spus eu oarecum confuz, trebuie sa mâncãm din nou din Pomul Cunoasterii pentru a regãsi starea de inocentã originarã?

Fireste, a rãspuns el, acesta este cel din urmã capitol al istoriei lumii.”

miercuri, 17 februarie 2021

Jacques Castermane : Care este exercițiul tău?

Jacques Castermane

CENTRUL DURCKHEIM
(1981 - 2021!)
Calea acțiunii. . . pentru o înțelepciune exersată
D’instant en instant
Scrisoare de încurajare pentru a practica zazen

Scrisoarea nr. 91 - februarie 2021

Care este exercițiul tău?
Eu practic zazen timp de o jumătate de oră în fiecare zi.

Bun. Dar sunteți sigur că practicarea zazenului așa cum o faceți ... este zazen?

O întrebare provocatoare care ar trebui pusă de oricine practică zazen. Această întrebare este cu atât mai justificată când practicați de mulți ani, deoarece este mare riscul de a cădea într-o practică „pe de rost” care ne poate îndepărta de la rațiunea de a fi a practicii zazen: trezirea omului la adevărata sa natură de ființă umană.

Ce mă separă de la apartenența primordială și profundă la ființă, la actul de a fi care este adevărata mea natură?

joi, 14 ianuarie 2021

Jacques Castermane - „Acordați încredere zazen-ului”

 


„Acordați încredere zazen-ului” (Lettre nr. 99/ianuarie 2021)

La întoarcerea sa din Japonia în 1947, Karlfried Graf Dürckheim i-a oferit omului occidental ceea ce el a numit: „Calea acțiunii”. Este vorba de o introducere în cunoașterea Zenului. 

Graf Dürckheim nu vede Zenul ca fiind un fenomen istoric cultural asiatic. El vede Zenul ca fiind sursă de experiențe universal umane.

Sobrietatea practicii zazen, atenția acordată corpului care omul este ( IchLeib ), îi par deosebit de benefice pentru om occidental.

joi, 31 decembrie 2020

La mulți ani !

Un An Nou cu bucurii si împliniri pe planul esenței vã doresc!

Un an 2021 în care sã învãtãm sã fim mai proactivi,
în sensul de a învãta sã valorificãm si dificultãtile,
încercãrile fãrã de care nu ne-am dezvolta ca oameni adevãrati.

Sã asteptãm mai putin de la ”ceea ce ne aduce anul”
si mai mult de la ceea ce putem face noi cu ”ceea ce ne aduce anul”.

Sã avem curajul si hotãrârea de a schimba ceea ce putem schimba
si seninãtatea de a accepta ceea ce nu putem schimba, 


Si un motto pentru dezvoltarea personală din C.G. Jung:
A imita viata lui Christos nu e un lucru simplu;
dar e infinit mai dificil a ne trãi propria viatã
asa cum si-a trãit-o Christos pe a sa.

... cu toate riscurile de a nu fi înțeles...

A se vedea contextul mai larg din care e preluat - paragraful 522 de aici:

http://ceruldinnoi.ro/pages/Jung_Relatia_psihoterapie-asist_spirituala.htm

sâmbătă, 19 decembrie 2020

Preot Francis Dekeyser - Un text magistral de Crăciun: ”Domnul mi-a zis: tu ești fiul meu, astăzi te provoc la naștere”

Un text magistral de Crăciun pentru oameni mari... O perspectivă cum la noi nu găsești în mediul religios, de nici un fel. Cel mai bun mesaj de Sărbători care s-a găsit pe plan local la o revistă intelectuală de top este o pledoarie - mai bună(din partea specialiștilor în psihologie), mai banală, dar nesănătoasă(am să mă explic; din partea reprezentantului religiei), și mai neiertătoare (efectul Umbrei) cu cei așa-zis neiertători, în fond oameni normali care reacționează just la situațiile vieții - pentru IERTARE. Să clarific:Iertarea nu e un lucru rău în sine, își are rostul ei atunci când e vorba de o greșeală recunoscută și regretată și de multe alte situatii. Din alt punct de vedere, cel al evoluției umane, iertarea poate fi un așa zis bine care împiedică un bine mai mare, sau, absolutizată și fără discernământ, poate chiar contribui la explozia nestingherită a Răului în lume.
E vorba de două PERSPECTIVE diferite asupra omului, o diferentã de NIVEL, veti vedea.
Una se adreseazã unor adulti rãmasi la un nivel imatur - infantil chiar uneori - care se simt de vinã dacã nu sunt ”cuminti”, dacă se abat de la ”buna purtare”... , dar care nu aud o voce mai profundă din ei.
Cealaltã se adreseazã unor adulti deveniti maturi care aud o voce mai profundã din adâncul lor, care le cere sã devinã ei însisi, sã devinã reali, sã dea trup fiintei esentiale din ei. Și să-l iubească pe celălalt cu aceeași exigență care i se adresează și lui.
Textul inspirat de mai jos, scris de un preot ortodox francez, pledează pentru a deveni noi înșine, a lua trup, adică a deveni reali, a deveni ceea ce sunt.
Textele locale, nu toate așa cum am spus, pledează pentru a fi, eternul nostru mesaj răsuflat de Sărbători, mai iertători, mai buni. Aici sunt multe de spus. La adăpostul acestei iertări absolutizate, generale și fără discernământ a înflorit și înflorește Răul în lume, dar și în oameni. Nu e de mirare că Jung a spus: ”Adevăratul diavol a apărut odată cu nașterea creștinismului. E vorba, desigur, de ceea ce au făcut oamenii de-a lungul veacurilor din mesajul original de acum 2000 de ani, din învățătura și modul de viață al lui Isus.
Diferenta dintre cele douã perspective tine de constientizarea si integrarea Umbrei. Cât timp nu luăm în serios si cu onestitate aceastã realitate a Umbrei nici nu putem vedea bine. Si, foarte probabil, nici nu se va întelege corect ce spun eu aici...

Ceea ce face să evolueze lumea este reacția justă în fața situației, a se vedea textul de mai jos, și nu iertarea absolutizată ca mod de viață, fără definirea clară a situației. Prima are în vedere creșterea omului, a doua are ca efect pipernicirea omului și înflorirea răului, întoarcerea lui pe căi ilicite: efectul Umbrei.

 Scrisoarea de la Bethanie, France, nr. 176 de Crăciun 2020


Francis Dekeyser este preot ortodox, instructor de arte martiale
si preşedinte al centrului spiritual Bethanie, France,
centru fondat de părintele Alphonse şi Rachel Goettmann

sâmbătă, 5 decembrie 2020

Jacques Castermane - Izolare și nostalgie

CENTRE DURCKHEIM
La Voie de l’action . . . pour une Sagesse exercée

D'instant en instant

Lettre d'encouragement à la pratique de zazen

Scrisoarea nr. 89/decembrie 2020

 „Lumea de după nu va mai fi ca lumea de dinainte!”

Această opinie este pentru unii o sursă de neliniște, iar pentru alții o speranță. Aceasta nu înseamnă că nu este așa dintotdeauna. Fiind pe malul unui râu, contemplați apa care curge... curge... și întrebați-vă cum veți reuși să vă scăldați încă o dată în apa din ziua precedentă sau de a doua zi?
Refuzul legii impermanenței se înrădăciează în acea parte din noi înșine definită ca EGO.

joi, 19 noiembrie 2020

Jacques Castermane - „Nu practicăm zazen cu mentalul!”

CENTRE DURCKHEIM
La Voie de l’action . . . pour une Sagesse exercée

D'instant en instant

Lettre d'encouragement à la pratique de zazen

Lettre N° 88 – Novembre 2020

Nu practicăm zazen cu mentalul!” (Hirano Katsufumi Roshi)

Scrisoarea D’instant en instant este destinată persoanelor care practică exercițiul desemnat prin kanji ZAZEN. De la an la an, se pare că tot mai mulți oameni care
practică alte exerciții (Yoga, Tai-Chi Chuan, Chi-Gong și activități artistice,
artizanale sau marțiale provenite din tradiția japoneză) sunt interesați de ceea ce nu este altceva decât Calea trasată de K. Graf Dürckheim.

miercuri, 4 noiembrie 2020

Annick de Souzenelle : Izolarea - o invitație la o întoarcere către sine (sinele în sens jungian)


Izolarea(confinement) a fost uneori descrisă ca oportunitatea unei conștientizări ... A jucat ea cu adevărat acest rol, după Dvs?

Poate că a acționat ca un remediu pentru starea noastră de inconștiență: cea de-a noua plagă a Egiptului - întunericul - este faptul că „nimeni nu s-a putut ridica de la locul său”, fiecare fiind constrâns să meargă spre sine, pentru a se supune invitației divine făcută lui Avraam, „Du-te către tine”.